Lasata intr-un con de umbra, Vitamina K joaca un rol important in buna functionare a organismului, fiind la fel de importanta ca vitaminele A, D sau E.
Cunoscuta in principal datorita proprietatilor ei de coagulare a sangelui, fapt care i-a dat si numele de „vitamina antihemoragica”, aceasta are un rol distinct si in sanatatea sistemului osos sau cardiovascular, astazi fiind inca investigate beneficiile acesteia.
Vitamina K a fost descoperita accidental in anul 1929 de catre cercetatorul danez Henrik Dam, in timp ce incerca sa studieze rolul colesterolului in organism. Abia in anul 1943 Dam, impreuna cu Edward Adelbert
Doisy, identifica formula chimica si natura acestei vitamine, descoperire pentru care cei doi oameni de stiinta au primit Premiul Nobel.
Formele vitaminei K si rolul lor in organism
Desi este denumita generic Vitamina K, exista trei forme ale acestei vitamine: K1 (filochinona), K2 (menachinona) si K3 (menadiona). Toate cele 3 forme ale sale contribuie la metabolismul calciului in organism, activand proteinele care au rolul de transporta acesti ioni in diverse zone ale corpului.
Vitamina K1 faciliteaza transportul calciului in sange, contribuind la coagularea sanatoasa a sangelui.
O actiune similara are si vitamina K3, aceasta fiind o forma de sinteza a vitaminei K1. Vitamina K3 este administrata nou-nascutilor in primele zile de viata, o categorie deosebit de expusa la deficitul de vitamina K. Laptele matern este sarac in aceasta vitamina, iar pentru a evita sangerarile intracraniene se recomanda administrarea unei doze imediat dupa nastere.
Vitamina K2 trezeste din ce in ce mai mult interes in lumea stiintifica datorita functiei pe care o are in transportul calciului in sistemul osos, alaturi de vitamina D3.
Importanta vitaminei K in absorbtia calciului
Calciul este unul dintre mineralele estentiale organismului uman si este cunoscut mai ales datorita rolului pe care il are in formarea oaselor si dintilor.
Cu toate acestea, calciul este fundamental si in alte procese ale organismului, precum transmiterea semnalului nervos, contractia normala a muschilor, dilatarea si constrictia normala a vaselor de sange si
sinteza anumitor clase de hormoni.
In absenta vitaminelor K si D, calciul nu este folosit in mod eficient de organism, situatie in care acesta poate fi transformat in calculi renali si poate fi asociat anumitor afectiuni cardiovasculare (depuneri in
interiorul vaselor de sange).
Vitamina K2, de interes in problemele sistemului osos
Spre deosebire de vitamina K1, cu rol in coagularea sanatoasa a sangelui, vitamina K2 asigura transportul si fixarea sanatoasa a calciului in oase, prevenind stationarea acestuia la nivelul vaselor de sange, unde ar
putea favoriza instalarea diverselor afectiuni.
Vitamina K2 este deosebit de utila copiilor, ajutand la dezvoltarea armonioasa a sistemului osos si a dintilor. In cazul femeilor aflate la menopauza, suplimentarea cu vitamina K2 a evidentiat o pierdere mai
redusa a masei osoase si un risc mai redus de fracturi.
Vitamina K2 actioneaza impreuna cu vitamina D3 pentru mentinerea sanatatii oaselor, motiv pentru care trebuie ca ea sa se regaseasca in dieta, in special atunci cand inaintam in varsta.
Rolul vitaminei K2 in patologia oncologica
Un rol neasteptat al vitaminei K2 a fost observat in cazul pacientilor diagnosticati cu carcinom hepatic, scrie Authority Nutrition. In cazul acestora, administratea suplimentara de K2 la terminarea tratamentului
alopat a redus numarul celor care au suferit o recidiva dupa 3 ani, conform unui studiu.
De asemenea, in urma unui studiu observational realizat pe 11,000 de pacienti s-a descoperit ca un aport ridicat de vitamina K contribuie la reducerea riscului de cancer avansat de prostata cu 63%.
In cazul cancerului de plamani, vitamina K2 determina apoptoza (moartea celulara programata), prin activarea unei proteine care actioneaza la nivelul celulelor canceroase si determina autodistrugerea, scrie
Life Extension. In cazul cancerului de canal biliar si leucemie, celulele canceroase se consuma pe ele insele prin eliberarea enzimelor proprii in celule.
De unde extragem vitamina K
Vitamina K1 se regaseste in alimente vegetale precum verdeturi, alge, fasole, broccoli sau varza. Vitamina K2 poate fi sintetizata de microflora digestiva sau poate fi extrasa din alimente de origine animala, precum carne, lactate fementate si oua.
Una dintre cele mai folosite surse de K2 din zilele noastre este natto, un tip de soia fermentata cu ajutorul bacteriilor Lactobacillus. Forma vitaminei K2 MK-7 este cea mai apropiata cu cea produsa de microbiomul uman. Alte forme sub care putem gasi K2 sunt MK-4 si MK-13.
Anumite clase de antibiotic precum si consumul de lactate degresate (iaurt, chefir, branza) pot influenta in mod negativ concentratia de K2 din corp.
Cum recunoastem deficitul de vitamina K?
Carentele de vitamina K sunt rare, insa acestea pot sa apara la categoriile din grupa de risc: nou-nascutii, copiii in plina dezvoltare, femeile la menopauza sau persoanele care sufera de afectiuni ale sistemului osos.
Deficitul de vitamina K1 poate declansa un sindrom hemoragic, tulburare care se manifesta prin diverse sangerari ale gingiilor, stomacului, sangerari nazale, prezenta sangelui in urina, datorate coagularii deficitare a sangelui, sau prin diverse forme de anemie.
Starile carentiale pot fi depistate fie prin analize indirecte, prin timpul de protombina (cea mai utilizata forma de analiza in depistarea deficitului de vitamin K) sau in mod direct prin masurarea factorilor de coagulare dependenti de vitamina K.
Vitamina K isi revendica pozitia de vitamina esentiala, trezind din ce in ce
mai mult interes in lumea medicala, mai ales datorita rezultatelor
remarcabile obtinute de vitamina K2 in preventia afectiunilor de la nivelul
sistemului osos, impreuna cu vitamina D3.
Niciun comentariu până acum